Luna decembrie este una dintre cele mai așteptate perioade ale anului, marcată de sărbători pline de tradiții și obiceiuri care aduc un strop de magie. În România, această lună este plină de evenimente speciale, iar fiecare regiune are propriile obiceiuri care fac din Crăciun și Anul Nou momente deosebite, încărcate de semnificații și simboluri. De la colinde și plugușor până la tradițiile culinare, luna decembrie în România este o adevărată sărbătoare a comunității și a spiritualității.

Moș Nicolae (6 decembrie). Unul dintre cele mai îndrăgite obiceiuri din luna decembrie este sărbătoarea Sfântului Nicolae, pe 6 decembrie. Copiii curăță și pregătesc ghetuțele pentru a le pune sub brad, în speranța că Moș Nicolae le va aduce daruri. În tradiția românească, dacă un copil a fost cuminte, Moș Nicolae îi aduce dulciuri, fructe și mici cadouri, iar dacă nu a fost ascultător, găsește în ghete o nuielușă. Această zi marchează începutul sărbătorilor de iarnă și este un moment important în pregătirile pentru Crăciun.

Colindatul (24-25 decembrie). Colindele sunt, fără îndoială, cele mai iubite tradiții de Crăciun din România. În ajunul Crăciunului, grupuri de copii sau colindători merg din casă în casă pentru a adresa urări de bine, sănătate și prosperitate. În schimbul colindelor, gazdele oferă colindătorilor mere, nuci, colaci sau bani, iar obiceiul simbolizează aducerea luminii și a bucuriei în casele oamenilor. În unele regiuni ale țării, colindatul este o tradiție care continuă și după Crăciun, până la Bobotează (6 ianuarie), însoțit de urări de „La mulți ani!” și „Sărbători fericite!”.

Bradul de Crăciun. În decembrie, bradul de Crăciun devine punctul central al sărbătorilor. În multe case din România, bradul este împodobit cu globuri, beteală, luminițe și alte ornamente, iar sub brad sunt așezate cadourile pentru cei dragi. Bradul simbolizează viața și renașterea, iar tradiția de a-l împodobi este strâns legată de sărbătoarea Crăciunului. În unele familii, bradul este împodobit în Ajunul Crăciunului, iar întreaga familie se adună pentru a celebra împreună.

Mesele festive și preparatele tradiționale. Luna decembrie este, de asemenea, o lună dedicată mesei în familie și preparatelor tradiționale de Crăciun. Mesele sunt bogate în sarmale, piftie, cârnați, cozonaci și prăjituri specifice, care aduc oamenii împreună. În multe zone ale țării, gospodinele pregătesc specialități de Crăciun în familie, iar acest obicei are rolul de a întări legăturile între membrii comunității și de a transmite tradițiile culinare din generație în generație. Luna decembrie în România este o lună plină de tradiții și obiceiuri care aduc oamenii împreună. Fiecare obicei, fie că este vorba de colindat, de pregătirea mesei de Crăciun sau de urările de bun augur, are o semnificație adâncă și o legătură strânsă cu valorile comunității și spiritualității românești.

Sărbătorile continuă și în luna ianuarie...

Plugușorul (1 ianuarie). În prima zi a anului, românii păstrează obiceiul de a colinda cu „plugușorul”, o urare de bun augur pentru un an prosper. Tinerii merg din casă în casă, recitând versuri despre roadele pământului, belșug și fericire. De obicei, „plugușorul” este însoțit de simboluri ale agriculturii, cum ar fi plugul sau spicul de grâu, iar în schimbul urărilor, gazdele oferă colaci sau bani. Acest obicei este un simbol al fertilității și al bunăstării pentru anul ce vine.

Boboteaza (6 ianuarie). Boboteaza este ultima mare sărbătoare din ciclul sărbătorilor de iarnă și marchează Botezul Domnului. În această zi, preoții sfințesc apele râurilor, iar oamenii participă la slujbe și ritualuri religioase. Un obicei foarte cunoscut este aruncarea crucii în apă de către preot, iar tinerii se aruncă în râu pentru a o recupera, considerându-se că persoana care prinde crucea va avea noroc și sănătate pe tot parcursul anului. De asemenea, în unele regiuni, se fac „vremelii”, adică urări de bine și sănătate pentru anul ce urmează.

Sărbători fericite!